Lecții de la Gala AVE

  

   Particip la Gala AVE de șapte ani, iar fiecare ediție mă găsește altfel: cu emoții noi, cu idei care mă înalță și cu multă recunoștință pentru oamenii din jur. Primul an a fost despre mine – cu emoții de scenă, cu frică și dorința de a fi și de a rămâne la înălțime. Anii următori au fost despre ceilalți – colegii mei, mentorii și oamenii care, prin exemplul lor, m-au învățat ce înseamnă să inspiri și să fii prezent cu adevărat. Oamenii de la care am învățat atât de mult și pe care îi admir sincer.

        Gala AVE este despre a fi. Gala este despre cei care știu să încurajeze, despre lideri care cresc alți lideri, despre directori care îi fac pe ceilalți să strălucească fără să fie ei în lumina reflectoarelor. Dacă te lași purtat de experiență, Gala te învață cum un zâmbet, o privire și o încurajare pot deschide mai multe uși decât orice strategie sau regulă din cărțile de management.

        Fiecare seară de gală m-a facut să cred mai mult în mine. Să îi ascult pe copii. Să îi văd pe oameni. Și să cred în cei care nu s-au născut lideri, dar care, într-o zi, prin perseverență și dedicare, vor deveni. În oamenii care aleg să rămână acolo unde este greu. În viitorul care începe acum, cu fiecare idee, cu fiecare gest, cu fiecare alegere de a fi aproape.

        Responsabilitatea noastră? Să fim dirijori ai valorilor. Să fim lumini care nu se sting. Să rămânem curajoși acolo unde este greu. Să fim solul potrivit în care înfloresc ideile și oamenii. Să fim un zâmbet viu. Să fim valori vii. Să rămânem un suflet în care cresc alte suflete.

        Educația este o orchestră vie, iar directorul un dirijor care adună, încurajează și inspiră cu blândețe și fermitate. ,,Uneori, un zâmbet poate deschide mai multe uși decât orice cheie.,,

    

Valorile sunt sufletul unei școli – firul invizibil care leagă prezentul de viitor și creează punți între oameni. Se știe, în spatele fiecărui succes stă un om care nu a renunțat. Am învățat că un om educat face ceea ce trebuie chiar și atunci când nu-l vede nimeni și că viitorul se clădește în fiecare alegere de a rămâne acolo unde este nevoie de lumină.

    De data aceasta, m-am regăsit și eu în cuvintele: „Mama mea este apa de la rădăcină, iar școala – grădina în care cresc suf
lete. La școală nu vii neștiut – fiecare copil, profesor sau director lasă o urmă, o lumină, un sens.”

    Plec de la gală cu inima plină de recunoștință și cu convingerea că fiecare întâlnire sinceră poate da naștere unei noi punți între oameni. Cu încrederea că viitorul începe acum, cu fiecare seară de Gală, în fiecare gest, în fiecare privire și în fiecare alegere de a rămâne acolo unde este nevoie de mult curaj și dedicare.

    

Cred în mine. Cred în oameni. Cred în puterea lor de a învăța, de a se transforma și de a inspira. Cred în tine.
I believe in me. I believe in you.

    Din fiecare am învățat câte ceva… despre oameni care strălucesc, despre cei care aprind lumina din spatele cortinei, despre cei care nu cântă, dar îi fac pe ceilalți să cânte, despre încrederea care începe cu o simplă privire, despre recunoștință pentru toți cei care au știut să rămână, despre oamenii care nu se sting niciodată, despre „solul potrivit” în care cresc oameni și idei, despre

oamenii care fac ce trebuie chiar și atunci când nu îi vede nimeni, despre puterea exemplului în educație și despre un simplu „sunt aici, cu ce te pot ajuta”.

    Cred în oameni. Cred în puterea lor de a învăța, de a se transforma și de a inspira. Cred în mine.

I believe in me. I believe in you.